O legendă şi cea mai populară, cea care dă şi nume atât de frumos regiunii Curburii Carpaţilor, de Ţara sau Tărâmul Luanei, aduce către noi povestea unui tărâm al luminii, a Soarelui, marea divinitate indo-europeană sau pelasgică, moştenită de la zeii cei mari, viitorul Zamolxis al geto-dacilor, care conferea siguranţă ţinutului prin nelipsita sa prezenţă.